24 Ianuarie 2019 – Amintiri din școală

Share on FacebookShare on TwitterShare on Google+

Articol preluat de pe blogul Simply Bucharest.

scris de Venera E. Dumitrescu-Staia

O zi foarte importanta pentru România…

Istoria, în perioada învatamântului urmat de subsemnata începând cu clasa I-a de liceu, era una din materiile principale si se spunea: “Tinere, cunoaste-ti TARA, POPORUL SI CONDUCATORII EI”. Nu era un slogan oarecare, deoarece învatamântul în perioada scolarizarii mele, începând cu cele 4 clase primare în anul 1932 pâna în 1945 la Bacalaureat, Istoria si Geografia erau materii principale obligatorii si nu la “optiune”, cum exista în zilele noastre în toate scolile, fie în România, Canada s.a.m.d. De ce erau obligatorii? Era normal ca de când copiii erau scolarizati, sa cunoasca locul unde au venit pe lume, cine sunt conducatorii ei, asezarea pe Globul Pamântesc, materii de baza obligatorii, (precum toate materiile, am publicat anterior unele programe analitice pe acest blog, obiceiuri etc., etc.)

Am avut fericirea sa am profesoare eminente în perioada mea de scolarizare, începând cu clasele primare la Institutul Pompilian si sfârsind cu Liceul “Domnita Ileana”, despre care am mai scris pe acest blog minunat, unele mai simpatice, altele… oarecum.

În perioada liceului am avut 2 profesoare de Istorie si anume pe Doamna Georgian, fiica unui general, casatorita, în vârsta de aprox. 40 ani si pe D-soara Ioan, destul de vârstnica, dar care nu fusese casatorita niciodata, f. severa, mereu îmbracata în negru, fara ca sa fi avut pe cineva decedat, rochii pâna la glezna, întotdeauna cu mâneca lunga si pe care nu o vazusem niciodata zâmbind. În afara de severitatea cu care ne chema sa raspundem la întrebari, nu din banca, ci pe estrada unde se afla si catedra cu catalogul. Personal, aveam o frica nespusa de prezenta ei, mai cu seama ca stateam în banca întâi, fiind destul de mica de statura, aveam senzatia ca am uitat tot ce învatasem…  D-na Georgian era o persoana cocheta, dar sobru îmbracata (pe atunci nu exista ca profesoarele sa poarte pantaloni sau o costumatie “la moda”… minijoupe etc., etc.), uneori glumea cu noi, iar noi îi admiram garderobele, pe care le schimba întotdeauna. Va rog sa ma credeti, ca si în prezent, la vârsta pe care o am, D-ra Ioan a ramas în memoria mea, ca un fel de spaima, întrucât continua sa “existe” atât pe ordinator si IPad, atunci când trebuie sa raspund la anumite întrebari… deci, numele D-soarei Ioan, este imortal.

O alta profesoara care m-a marcat, a fost profesoara de Lb. româna, D-na Aurelia Steflea, necasatorita, dar pretindea sa i se spuna Doamna, era sora unui general cu acelas patronim. Fobia care o aveam fata de D-na Steflea era ca, dat fiind locul meu în prima banca, întotdeauna când pleca din clasa îmi dadea sa port catalogul cartonat, f. mare si greu pt. statura mea, conditia fiind sa nu merg în rând cu ea, ci în urma ei… Va rog sa ma credeti, ca nu eram deloc mândra de statutul meu, fara sa ma simt înjosita, dimpotriva, aveam ìnsa un fel de teama.

Ca atare, va rog sa ma credeti ca Istoria si Geografia României si nu numai, nu le-am uitat, motiv pentru care aceasta MARE ZI DE 24 IANUARIE, ar trebui accentuata cu precadere în învatamântul românesc. Adaug participarea mea alaturi de mama si fratele meu, la Defilarea militarilor activi, printre care se afla si tatal meu.

TRAIASCA ROMÂNIA MARE, PACE SI LINISTE ÎNTRE POPOARE!




Nici un comentariu inca

Pentru a posta trebuie sa fii logat.

Evenimente promovate pe Metropotam

Locuri promovate pe Metropotam

d'ale zilei...

Ai spirit civic?
|Rezultate|Alte sondaje

Descopera