Lumea citeste la TVR
Aseara, la TVR, s-a intamplat un lucru greu de crezut. Oamenii s-au strans ca sa citeasca in semn de protest fata de scoaterea din grila a unor emisiuni culturale precum Lumea citeste sau Nocturne. Tind sa cred si sper de fapt ca protestul a fost mai larg, ca toti cei prezenti nu se agatau de o emisiune sau doua si ca era vorba de un gest simbolic prin care se acuza punerea culturii la coltul grilei (sau in afara) si tabloidizarea excesiva a televiziunilor autohtone.
Intr-adevar, e printre putinele cazuri in care oamenii ies in strada nu pentru a cere marire de salarii, pensii mai mari ci pentru a sustine cartile. S-a mai intamplat la alegerile trecute, cand la aceeasi intrare a TVR-ului ne-am adunat legati la gura pentru a cere libertate de exprimare sau cand am mers la universitate cu baloane si bomboane. Un protest naiv si romantic, cum spunea Cartarescu, cu atat mai frumos prin aerul lui donquijotesc.
Daca de la o televiziune particulara nu ai ce sa ceri, asta e, poti doar sa strangi din dinti, sa critici sau sa te amuzi, de la televiziunea publica ai pretentii. Aici nu trebuie judecata lucrurile in functie de rating pentru ca, bineinteles, o emisiune de cultura nu se va putea bate niciodata cu viata lui Moni si Iri sau cu Surprize Surprize. Nici nu vrea sa se bata. Bineinteles ca Becali va face mereu un rating mai mare, bineinteles ca aruncatul politic cu noroi va atrage privirile, dar asta nu inseamna ca televiziunea publica nu are datoria sa dea si altceva.
In total, cred ca numarul celor veniti aseara a depasit o suta. La un moment dat i-am numarat si erau spre 70, si deja incepusera sa plece dintre cei veniti mai devreme. Chiar inainte de 7, lumea citea pe gardul din fata intrarii Pangratti a TVR-ului, frumos aliniati, dar ascunsi dupa niste masini. Cezar Paul Badescu a avut ideea de a ne muta in fata, ca sa nu se poata spune apoi ca a venit putina lume. Era acolo si T.O. Bobe, care a citit aproape neintrerupt pe tot parcursul intamplarii, am vazut-o si pe Maria Dinulescu, Dragos Bucurenci a fost si el, a aparut si George Pruteanu (fara o carte la el), i-am mai vazut pe Claudiu Komartin, pe Razvan Tupa, pe un cristian, pe Elena Vladareanu sau pe Lorena Lupu. Au venit si multi bloggeri, dar nu numai.
Aparitia serii a fost insa Mircea Cartarescu, care a venit insotit de Ioana Nicolae si de baietelul lor. M-am bucurat mult ca au venit si ca sustin initiativa, discret si cu farmec, ca intotdeauna (desi presa a avut o zvacnire brusca atunci cand au aparut :) ).
Venirea jandarmeriei a fost cel mai amuzant moment. Si ei se distrau la fel de bine ca noi, sesizau absurdul situatiei ca se afla in fata unor oameni care nu dau nimanui in cap pe strada (decat cu cartile :D), ca sunt pasinici si prietenosi, dar in acelasi timp erau nevoiti sa-si faca datoria. Cu zambetul pe buze. Ne-au intrebat de reprezentant. N-avem. Organizator? Nici. Cum s-a intamplat? Spontan. :D Dupa cateva incercari nereusite, jandarmii l-au agatat pana la urma pe Dragos Bucurenci sa dea cu subsemnatul, ceea ce nu s-a mai intamplat pana la urma, in urma unor discutii haioase. Concluzia? Sa nu blocam intrarea in TVR, adica exact locul unde se asezase domnul Cartarescu. :)
Lectura de protest a durat mai mult decat ne asteptam, mai mult de o ora, timp in care lumea a citit, a vorbit, a ras si s-a simtit bine. A venit mai mult alume decat ma asteptam si mai putina decat ar fi trebuit, dar all in all totul a fost foarte frumos si e important ca lumea a reusit sa se adune pentru o cauza de felul acesta, cu parfum idealist. Cat despre efectele lui, asteptam cu maxima curiozitate. :)
Pe buzele tuturor era intrebarea cine si unde e Luciat, de pe blogul careia a pornit totul. Nu inteleg. Se astepta cineva sa vina cu o pancarta pe care sa scrie: "Eu sunt Luciat"? Daca ea nu vrea sa se stie cine ea, hai s-o lasam asa, e dreptul ei si toate detectivismele nu au rolul decat sa erodeze misterul care o inconjoara. Ar fi mai frumos sa-i zicem "multumim" pentru ca a facut lucrul acesta posibil prin strangerea unui grup entuziast si cititor.
Foto in galerie
Intr-adevar, e printre putinele cazuri in care oamenii ies in strada nu pentru a cere marire de salarii, pensii mai mari ci pentru a sustine cartile. S-a mai intamplat la alegerile trecute, cand la aceeasi intrare a TVR-ului ne-am adunat legati la gura pentru a cere libertate de exprimare sau cand am mers la universitate cu baloane si bomboane. Un protest naiv si romantic, cum spunea Cartarescu, cu atat mai frumos prin aerul lui donquijotesc.
Daca de la o televiziune particulara nu ai ce sa ceri, asta e, poti doar sa strangi din dinti, sa critici sau sa te amuzi, de la televiziunea publica ai pretentii. Aici nu trebuie judecata lucrurile in functie de rating pentru ca, bineinteles, o emisiune de cultura nu se va putea bate niciodata cu viata lui Moni si Iri sau cu Surprize Surprize. Nici nu vrea sa se bata. Bineinteles ca Becali va face mereu un rating mai mare, bineinteles ca aruncatul politic cu noroi va atrage privirile, dar asta nu inseamna ca televiziunea publica nu are datoria sa dea si altceva.
In total, cred ca numarul celor veniti aseara a depasit o suta. La un moment dat i-am numarat si erau spre 70, si deja incepusera sa plece dintre cei veniti mai devreme. Chiar inainte de 7, lumea citea pe gardul din fata intrarii Pangratti a TVR-ului, frumos aliniati, dar ascunsi dupa niste masini. Cezar Paul Badescu a avut ideea de a ne muta in fata, ca sa nu se poata spune apoi ca a venit putina lume. Era acolo si T.O. Bobe, care a citit aproape neintrerupt pe tot parcursul intamplarii, am vazut-o si pe Maria Dinulescu, Dragos Bucurenci a fost si el, a aparut si George Pruteanu (fara o carte la el), i-am mai vazut pe Claudiu Komartin, pe Razvan Tupa, pe un cristian, pe Elena Vladareanu sau pe Lorena Lupu. Au venit si multi bloggeri, dar nu numai.
Aparitia serii a fost insa Mircea Cartarescu, care a venit insotit de Ioana Nicolae si de baietelul lor. M-am bucurat mult ca au venit si ca sustin initiativa, discret si cu farmec, ca intotdeauna (desi presa a avut o zvacnire brusca atunci cand au aparut :) ).
Venirea jandarmeriei a fost cel mai amuzant moment. Si ei se distrau la fel de bine ca noi, sesizau absurdul situatiei ca se afla in fata unor oameni care nu dau nimanui in cap pe strada (decat cu cartile :D), ca sunt pasinici si prietenosi, dar in acelasi timp erau nevoiti sa-si faca datoria. Cu zambetul pe buze. Ne-au intrebat de reprezentant. N-avem. Organizator? Nici. Cum s-a intamplat? Spontan. :D Dupa cateva incercari nereusite, jandarmii l-au agatat pana la urma pe Dragos Bucurenci sa dea cu subsemnatul, ceea ce nu s-a mai intamplat pana la urma, in urma unor discutii haioase. Concluzia? Sa nu blocam intrarea in TVR, adica exact locul unde se asezase domnul Cartarescu. :)
Lectura de protest a durat mai mult decat ne asteptam, mai mult de o ora, timp in care lumea a citit, a vorbit, a ras si s-a simtit bine. A venit mai mult alume decat ma asteptam si mai putina decat ar fi trebuit, dar all in all totul a fost foarte frumos si e important ca lumea a reusit sa se adune pentru o cauza de felul acesta, cu parfum idealist. Cat despre efectele lui, asteptam cu maxima curiozitate. :)
Pe buzele tuturor era intrebarea cine si unde e Luciat, de pe blogul careia a pornit totul. Nu inteleg. Se astepta cineva sa vina cu o pancarta pe care sa scrie: "Eu sunt Luciat"? Daca ea nu vrea sa se stie cine ea, hai s-o lasam asa, e dreptul ei si toate detectivismele nu au rolul decat sa erodeze misterul care o inconjoara. Ar fi mai frumos sa-i zicem "multumim" pentru ca a facut lucrul acesta posibil prin strangerea unui grup entuziast si cititor.
Foto in galerie
© Copyright Metropotam 2006-2010.
Tu ce parere ai?