Pe ce dam banii: produse traditionale romanesti

Si uite cum ne-a lovit si pe noi trendul mancarii eco. Acum 10 ani ne era greu sa credem ca vom alerga dupa o rosie naturala, ca branza de burduf de la tarani o sa devina aproape o fita si ca nu ne va fi chiar usor sa gasim o sunculita taraneasca fara cine stie ce chimicale prin ea.



Simpla lectura a unei etichete a unui produs din supermarket incepe sa ne dea dureri de cap si, ulterior, de burta. Pana si cele mai banale (aparent) produse sunt "imbogatite" cu o groaza de potentiatori de gust, e-uri, fosfati, inlocuitori si altele din acelasi gen. Cand ne mai apucam sa si vedem ce face fiecare si dam un search pe net, pofta de mancare tocmai ne-a trecut si ne gandim la postul negru.

Chiar si asa, sa nu confundam eco cu traditional. Nu inseamna ca vaca a mancat doar porumb, inseamna ca reteta e traditionala si ca, probabil, totusi nu e imbogatita chimic.

Solutia e sa cautam produse cat mai naturale, traditionale, fara chimicale (sau cel putin asa speram). In ultimul timp, au aparut tot mai multe magazine unde gasim produse traditionale romanesti, de cele mai multe ori la preturi muuuult mai mari decat cele de supermarket, ba chiar prohibitive uneori.



Cele mai vizibile sunt targurile de produse traditionale. Muzeul Taranului Roman, in Piata Constitutiei, Muzeul Bucuresti, The Ark, Piata Revolutiei,  Parcul Tineretului sunt cateva exemple de locuri unde se organizeaza din cand in cand targuri, de cele mai multe ori sambata si duminica. Nu trebuie decat sa stati cu ochii pe presa pentru a afla cand si unde sunt, in special pe Metropotam. :)

Ce te faci insa daca te apuca pofta de pastrama de vitel miercuri la pranz? Astepti pana sambata? Greu de crezut. O varianta e sa incerci la piata dar, din experienta noastra de iubitori de "taranisme", acolo nu prea gasesti mare lucru si, mai ales, nu constant. In afara de branzica si legume, in piete nu gasesti, culmea, mare lucru.



Raman magazinele traditionale, cu bunatati, aparute in numar mare peste noapte, cum ziceam. Ce gasesti de obicei la un astfel de magazin?

Branzeturi care mai de care mai apetisante: de burduf, cu diverse condimente (marar, chimen, boia, cimbru...), cas, cascaval de casa, unt, iaurt, smantana (probabil la smantana se simte cel mai bine diferenta fata de ceea ce gasesti in supermarketuri).

Mezeluri - salam de casa, carnati din cei mai diversi (cu busuioc, cimbru, ardei, de oaie, de vita, de vanat, uscati, proaspeti), pastrame (oaie, vita, pui), sunci de la cele mai grase si de colesterol ucigatoare (slanina afumata de exemplu) pana la tot felul de muschiulete condimentate sau nu.

Peste - de obicei pastrav afumat si tinut in coaja de brad.

Dulceturi de toate felurile, placinte, prajituri sau sucuri/siropuri naturale.

Bauturi alcoolice - vinuri mai mult sau mai putin de soi, dar gustoase si naturale, tuica, palinca, lichioruri traditionale.

Altele gen muraturi, mancare gatita (sarmale, cozonaci), condimente sau amestecuri de condimente, ceaiuri, decoratiuni.



Iti poti incepe turul magazinelor traditionale cu cele de la Unirii. Noi asa facem, ne urcam pe bicicleta cu rucsacii in spate si trecem pe la cateva magazine. De aici o branzica, de aici niste carnati, de dincolo o pastrama.

Pe o straduta ascunsa - Bibescu Voda - sunt doua magazine, unul mai romanesc, altul mai... "multicultural". Ungra Delicatesuri e unul dintre ele, celalt e mai mic, ca un fel de butic, si se numeste ceva cu Ciobanasul Sibian. Ungra e ceva mai scump decat Ciobanasul, dar si oferta e mai mare, chiar si cu produse traditionale din alte tari. La Ungra recomandam pastrama de curcan (47 lei kilogramul) si cascavalul de capra (26 lei kilogramul). Ciobanasul exceleaza la carnati si sunculite, cu preturi intre 30 si 45 kilogramul.

La Sf Vineri e un magazin, Jina, tot cu produse sibiene, unde gasiti si carne in untura. La Stefan cel Mare (harta aici) mai e un magazin unde gasiti un jambon exceptional, care pur si simplu se topeste in gura. Crud-afumat parca. Tot pe acolo este si Bacania Prestigio (harta).

Floreasca e o alta optiune. Langa Piata Floreasca era un magazin traditional, dar si cu ceva produse internationale. Tot prin zona este si Bacania Veche, unde gasiti tot felul de carnati, pastrama, salamuri uscate , branzeturi maturate si produse gatite, gen muraturi, placinte sau zacusca de casa. Preturile sunt maricele, telemeaua e 35, cele maturate 50, carnatii de la 40 in sus.

Pentru branza, treceam si pe la Piata Amzei, e un mic, foarte mic magazinas cu branzeturi de Sibiu si pe la Piata Norilor (desi o data ne-am inselat urat cu o branza cu gust de aracet in interior). Oferta mare de branzeturi e in Piata Matache, mai ales in partea din spate a halei. Recomandam casul sarat.

Cevabun a facut o harta foarte utila cu magazinele cu specialitati din Bucuresti, un bun punct de pornire cand vrei sa pleci in cautare de mancare naturala.



Ce putem sa mai zicem? Pofta buna si, cand gasiti ceva delicios, dati-ne si noua de stire, ne stiti cat de pofticiosi suntem! :)