Papanasi cu dulceata

Cine nu a incercat macar o data pana acum gogosile pufoase prajite mustind in gem si smantana? Fie la restaurant, fie la mama, la bunica sau la matusa acasa? In multe locuri noi i-am intalnit sub forma unor galuste dolofane cu o galusca mai mica in varf peste care se scurge in valuri amestecul de smantana si peltea. :)

Totusi, multe retete ii prezinta in forma de tip inel, cu gaura la mijloc care se servesc fie cu smantana, fie cu gem, fie pudrati cu zahar. Indiferent de forma insa, modul de preparare este acelasi, rezultatul final tine de creativitatea fiecaruia. In esenta este vorba de gogosi, nu chiar orice fel de gogosi, ci facute cu aluat din gris si branza de vaci.



De ce si mai ales de unde ideea cu ingauritul rotocolului de aluat inainte de prajire? Se spune ca in timpul unei furtuni violente pe mare, capitanul danez Hanson Gregory avand nevoie de ambele maini pentru a struni carma, si-a infipt gogoasa din care manca intr-una din spitele acesteia. :) Extrem de amuzanta situatia in care un capitan incercand sa isi salveze nava mai are timp si sa infulece o gogoasa. Important este insa ca in felul asta s-a rezolvat neplacuta problema a prajiturilor in tigaie care ramaneau mereu necoapte in mijloc. :)

Respectand traditia gogosilor ingaurite, unii papanasi neaosi se fac la fel, eventual se mai prepara o biluta de aluat care se prajeste si  se pune deasupra. Cum spuneam forma nu importa ci continutul. Spre deosebire de gogosile clasice facute doar cu faina, in aluatul pentru papanasi se adauga gris si branza de vaci care fragezeste compozitia. Iata un exemplu de preparare. Dupa cate se pare moda papanasilor sferici fara orificii si foarte umflati este olteneasca.



Despre gogosi in general se stie ca sunt celebre in toata lumea si ca fiecare popor are un stil traditional de a le prepara si servi, dintre care cele mai cunoscute sunt inelele pufoase glazurate cu gem sau ciocolata pe care le infuleca politistii americani, sau berlinezele nemtesti umplute cu gem, vanilie sau ciocolata. Cel mai fain lucru apropo de compozitii aferente pentru gogosi este ca pot fi facute din aproape orice: nuci, stafide, branza, gemuri si fructe de toate felurile. Si in toate sunt absolut delicioase. Nu degeaba scotienii le mai numesc si yum-yums.

Papanasii nu se fac chiar atat de greu precum ni se mai spune uneori pe la restaurante. Insa dat fiind ca reteta clasica in restaurantele bucurestene este cea cu sfera de aluat, trebuie sa fiti rabdatori pentru ca gogoasa sa se coaca bine in interior. Atlfel vor fi teribil de gretosi. Un alt lucru foarte important este amestecul de smantana cu gem care se toarna peste papanasi. 

Smantana nu trebuie sa fie foarte subtire si acra, in schimb gemul folosit este ideal mai acrisor, de visine, prune sau fructe de padure. Altfel prea mult dulce la un loc nu cade tocmai bine. Sunt locuri in care papanasii nu se fac decat fie cu smantana, fie cu gem, fapt care noua personal ne displace exact din motivul pomenit mai sus: sunt gretosi. Combinatia dulce-acrisor este binevenita intr-un soi de mancare atat de greoi. In definitiv insa, este exclusiv o chestiune de gust.

Cei mai buni papanasi de pana acum i-am mancat in La Mama. Insa aproape la fel de buni mai gasiti si la Bistro Ateneu, la Bellini sau in Traffic. Preturile variaza in functie de portie si de stilul localului, in general o portie contine doi papanasi costa in medie 7 - 8 lei.

Pofta buna!