Scutecul bebelusului isteric

Sa ne intelegem, bebelusul isteric sunt eu, woaaa, woaaa, v-am salutat, v-am enervat. E atat de simplu de jucat rolul asta. Am reusit si cu ceilalti. Daca pe mine nu ma prea vedeti in pozele de la construirea avionului decat foarte rar, nu e pentru ca ma ascundeam si munceam din greu, e pentru ca ma ascundeam si nu munceam deloc. Ca orice bebelus rasfatat.

La cele cateva sedinte de constructie al care am fost mi s-a spus ca mai bine nu ating nimic, nu ma joc cu nimic, nu tai nimic, sa stau la colt cuminte. Eventual imi dadeau si biscuiti. Singura data cand cineva a propus sa fac ceva a sarit altcineva repede: "Ai innebunit? O sa-si taie degetele!" Ceea ce probabil era adevarat.

In calitatea mea de bebelus isteric, ceea ce se va vedea si duminica, m-am dus azi sa-mi iau pampers de la farmacie.

Buna ziua, scutece pentru adulti aveti?
Da, cate doriti?
Unul....
Ce marime?
(Stau, ma gandesc, analizez problema, nu-mi dau seama ce marimi sunt la scutece, o fi ca la haine? Scutecul se masoara ca fusta? Ridic o spranceana si spun curajos...)

Pai e pentru mine...

(in timpul asta ducandu-ma intro-o zona vizibila pentru vanzatoare, sa poata sa analizeze bine problema. Farmacista se blocheaza, se uita fix la mine, eu fix la ea, incearca sa vada daca nu am cumva vreun scutec pe sub blugi, n-aveam, ramane blocata, se mai uita o data)

Stiti, e pentru un fel de show....

(Perplexitatea creste vizibil. Probabil se gandea ceva de genul: Ahaa, daaa... un show? Ce fel de show? Alta scuza mai buna n-a gasit?)

Va aduc imediat....

Bineinteles, la birou, mi s-a spus ca sigur nu mi-e bun pampers-ul, asa ca trebuie sa-l probez (in mod surprinzator grija lor era insotita de aparatele foto pregatite). Nu l-am probat, asa ca no pictures. :D

Later edit de dupa flugtag, din partea colegilor de echipa: ei, no pictures :)


Woaaa, Woaaaa!