Habemus corpus!

Cand Dumnezeu a zis: "Sa misune apele de vietuitoare si sa zboare pasari deasupra pamantului pe intinderea cerului", probabil ca nu a pus in schema creationista posibilitatea de combinatie a celor doua intr-o strutocamila, adica pasarile cerului sa fie hipopotami, care sa vina in picaj din vazduh direct in balta. Minunata lume noua in care traim e croita pe tipare nonconformiste.

Apropo de tipare, sa va spunem ce-am mai facut in weekend, zi de vara pana-n seara (pe langa febra musculara). Ce aveam de facut in weekend?
1. corpul
2. aripa dreapta (nu rescriem Orbitor, facem un avion, tineti minte?)
3. cosmetizat aripa stanga

Ce am facut? Tot, si ceva pe deasupra :)

Sambata, pe o minunata vreme de septembrie, cand tot metropotamul statea la o cacao cu lapte fierbinte in varful patului si se uita cum ploua si e frig, trupa vesela s-a tarat pe santier ca o vietuitoare marina preistorica, plina de buna dispozitie si nedumerita de faptul ca trebuie sa mearga pe uscat.

Am pregatit cofrajul pentru aripa nr.2 pe principiul ceara (wax left wax right) - alcool (uz industrial, nu...), apoi asteptam sa se usuce - nu se usuca pentru ca e frig si umezeala - blestemam putin ne bucuram ca, vorba Zdubilor, "O să fie ploaie, o să fie pâine" si ca "o să fie mâine" cand ni s-o usca noua cofrajul. Si asa a si fost. Maine, adica.

Dar pana maine era inca azi si trebuia facut cofrajul pentru fuzelaj. Treaba delicata ca fluturii lui Cartarescu si spinoasa ca un ghimpe in talpa. Dar cu indemanare, calm si precizie, a iesit.



Cam pe aici a venit si o echipa de la evz, care ne-au descusut pe toate partile, ne-au cusut la loc, ne-au facut poze, am ras impreuna (ei poate au ras si separat), am vorbit, ne-am imprietenit, apoi ei au plecat, iar noi am ramas pe metereze.

Indemanarea, calmul si precizia au disparut in corpore cand a aparut problema imbracatului profilelor de lemn cu vivak-ul (folie de plastic) pe care urma sa "turnam" corpul. Conditii necesare: cunostinte de croitorie, geometrie in spatiu si ceva trigonometrie.



Pi ori lungimea generatoarei ori raza mare plus raza mica egal... oops, e prea scurt. - Pai ai gresit aria sectorului de cerc. - Nu, ca unghiul alfa era... (extras din discutia intre baieti. Fetele se uitau cu ochii tristi si goi una la alta, ridicand elegant si hotarat din umeri).

Pe cand ne scarpinam in cap cu foarfeca si raportorul, au aparut si fetele de la Redbull, care au facut ochii mari vazand santierul nostru aeronaval si... ne-au zis ca suntem prea seriosi, cum, noi chiar vrem sa zboare?! Da. Vrem. Ne-au dat aripi la cutie, ne-au incurajat, au plecat. Noi am ramas.



Dupa multa croitoreala in vivak, cofrajul era destul de aratos si gata de straturile de fibra de sticla. Yay!

Asta s-a intamplat duminica, cand am revenit la alchimia mirositoare. Cu experienta primei aripi la activ, totul a mers absolut struna. Atat corpul (jumatatea inferioara), cat si aripa cealalta au iesit de expozitie.


 


Spre deosebire de aripa 2, in care puteai sa iti faci mustatile, atat era de neteda si ...aproape lucioasa, prima aripa arata ca lovita de ciuma bubonica, astfel incat am purces la slefuit cu smirghelul...


 
... dupa care arata ca bolnava de lepra.



Nimic din ce nu se poate rezolva cu putin chit. I-am carpit gaurile cu fond de ten, dupa care arata ca la prima acnee. O sa arate bine dupa prima vopsea.


Tragem linie.

Doua aripi gata, jumatate de corp la fel. Ce ramane? A treia aripa, cea mai mica, fixarea aripilor, pus roti, vopsit avion. Mai avem 2 saptamani pline. Mai avem si cateva locuri libere in galerie, daca nu v-ati inscris, e momentul sa o faceti repede, ca se ocupa!