Morcheeba la B'Estival

Scena: Heineken
Ora: 20.00 (oficial) si ceva
Parerea Metropotamului: Morcheeba sunt o trupa noua, de-abia au debutat, nu?

Din pacate, cam asa a sunat Morcheeba in noua combinatie, cu Skye inlocuita de... o blonda si o bruneta care pareau sa nu se simta deloc in largul lor pe scena. De la vocea puternica a negresei la cele doua voci firave care abia reuseau sa se completeze una pe alta e mare distanta.



Voce din public, de langa noi: "nu pot sa cred, nu mai recunosc nici melodiile". Pai da, sunau diferit, si datorita trupei, dar n-am inteles nici ce s-a intamplat cu sonorizarea la Morcheeba, daca in rest s-a auzit bine, tare si clar, aici nu te prindeai de voce, de chitara sau de orice altceva. Te trezeai doar la microfonii, care da, erau tare si-ti bagau urechile in spital.

Cele doua soliste au reusit sa strice reputatia trupei definitiv. Faptul ca au incercat sa se scuze ca nu am mai aparut pe o scena de doi ani nu scuza faptul ca si-au ales pe post de voci, una letargica un fel de back-back-backing-vocal si una care parea sa se afle intr-o stare de suferinta continua. Mica gluma/scapare a blondei cu Budapest, uhhm hihi, Bucharest ne-a facut sa ne departam de scena in cautare de altceva. Practic a nimerit limba dar a gresit tara, cu un "mutumesc Budapest... uhm... Bucharest". Ha-ha.



Chiar erau de nerecunoscut piesele vechi, Big Calm sau Wonder never cease pareau niste coveruri nereusite. Noroc cu instrumentalul care sa trimita pe  pista cea buna, ca altfel  am  fi stat ore bune sa ghicim ce incercau fetele sa cante.  Iar faptul ca una topaia de colo-colo si cealalta statea si zambet timid, nu se prezenta drept un joc de scena demn de o trupa cu pretentii. Hmm, stai nu era demn de nici un fel de trupa. Evident not Everybody loves a loser.

Singura piesa care a mai spalat din rusinea serii, a fost una noua cantata de chitaristul trupei. O piesa lenta, british all the way numai buna pentru o seara racoroasa de vara. Pacat ca dupa iar au mai cantat fetele cate ceva si s-au bucurat din plin de minunile microfoniei.

Nimic n-a tinut cu Morcheeba, nici macar TVR-ul. In mijlocul concertului, ne-au bucurat pe toti cu niste visuals foarte nimerite pe ecranele unde practic se proiecta concertul. Ati auzit de ansamblul Junii Cindrelului din Sibiu? Un fel de gipsy folk asa, care invadase ecranele cu fuste colorate, hore si alte dragalasenii care erau ca nuca in peretele Morcheeba-ei. Ah, da, stai si Morcheeba era o nuca in peretele propriu.



Dar cum nici Rome was build in a day, asa ca hai sa zicem ca a fost o intamplare si ca mai au ceva de lucru sa mai puna cap la cap edificiul, ca fundatia e sigur. Ne pare rau ca n-am fotografiat fetele stupefiate si dezamgite in jurul nostru sau ca nu ne-am fotografiat propriile expresii de pe fata, gandindu-ne unde e trupa aia pe care o ascultam cu multa placere la casti, acasa?

Nota metropotamului: Gina zice 4, eu zic 5, de trecere, in amintirea vremurilor frumoase. Ramane 4,5, poate daca ii mai vedem o data ne razgandim.

Fotografii gasiti in galerie