Cum a fost ziua 3 de B'Estival. Ultima

S-a terminat B'estivalul, ne tragem sufletul si ne tragem si concluziile. Ziua 3 ar fi trebuit sa fie cea mai spectaculoasa dintre toate. N-a fost, pentru ca Manson n-a avut chef sa cante si n-a fost in stare decat sa-si dea de doua ori pantalonii jos, pana la genunchi. Neinteresant.

Dar sa incepem cu inceputul, ca deja ajunsesem la partea care ne doare tare. Ziua a inceput firav ca public dar tare ca muzica, cu Neo, o trupa foarte misto din Ungaria. Caldura mare, mon cher, cel mai neprietenos soare din toate zilele. Foarte multa apa deci sau bere in cazul unora care credeau sincer ca face bine pe caldura. :)

Se anunta ziua cea mai dura, cu Alice Cooper si Marilyn Manson, dupa o runda tare cu Wu Tang. Deci au curs si fetele cu vopsele sau vopselele pe fete. Noi faceam pariuri cine pentru cine s-a vopsit, pana la urma i-am impartit si am decis ca cei cu ochii foarte negri si cu lacrimi facute cu dermatograful sunt pentru Cooper iar machiajul mai complex, pe toata fata sau cu rosu este pentru Manson. Crestele nu stim pentru ce erau, dar erau haioase. Pana la urma a cedat si metropotam si amuzat s-a facut roz-mov in varful capului in semn de solidaritate. Aaa, da, si am mai facut si un team-building mic la cutia de tipat, unde ne-am dat seama ca suntem talentate. Boss, beware!

La OCS se mai stransese lumea, razna si ei, razna si trupa, iar la Zdob si Zdub chiar era plin. Nu stiu unde au disparut apoi, ca multimea iar s-a dispersat. Intre timp au mai fost si Trackaddicts pe Heinken stage, o trupa colorata si greu de definit, foarte greu de definit, ba suna un pic rock, ba suna un pic blues, ba un pic reggae, ba un pic funk, ba niste replici de hip-hop, ba versurile vorbite, ba..., ba.... Sunau interesant, oricum, facandu-ne sa dansam un pic.

Gabriel Rios, tot un fusion ciudatel, chiar ne-a facut sa dansam intre doua ape minerale, mai ales cand a dat-o pe un electro-salsa-ceva. Intre timp, mai dadeam cate o fuga si pe la Future Heroes, sa vedem ce fac tinerele sperante. De data aceasta, trupe mai cunoscute, Vaduva Bob Si Tep Zepi, care au fost misto si MLYK, cand am preferat sa plec la paste. Apropos de paste, nota minus pentru Dantes, care in prima zi avea cutiuta de paste la 2 jetoane (6 ron) sin in zilele 2 si 3, vazand coada si calculand profitul, s-au decis sa faca pastele 3 jetoane.

La Chicks on speed am bagat si noi viteza, dar in directia opusa lor, pentru ca ne-au zgariat urechile si pe interior, si pe exterior, si pe lateral, si in 5-a dimensiune. Am bagat viteza si la intoarcere, cand au inceput Wu-Tang Clan, un concert care a reusit sa-i prinda nu doar pe cunoscatorii si iubitorii genului. Mainile in aer, gestul wu-tang, miscari sacadate. Extrem de amuzant peisajul din primele randuri, cand se oprea TVR-ul cu camera pe acolo. Hip-hop-erii veniti acolo pentru Wu-Tang, aflati in transa, combinati cu pictatii pe fata care pazeau deja de cateva ore bune locul in fata la Manson. :D

La Alice Cooper se umpluse Romexpo, batranul rocker fiind chiar simpatic cu show-ul lui cu bebelusi injunghiati si mirese despletite. Or something. Am apreciat ca omul a facut efort sa iasa un concert misto, si-a fortat vizibil vocea si a avut un show legat, atat prin coregrafie, cat si prin sound.

Eh, si acuma vine partea "frumoasa". Zeul nostru al tututror, Marilyn Manson, atat de asteptat. Cum sa spun asta cat mai delicat? A fost un concert ratat si asta s-a vazut in reactia perfect justa a publicului. Daca Faithless, Pink, Alice Cooper sau altii au reusit sa-i faca sa sara in aer chiar si pe cei care nu numai ca nu erau fani, dar nici nu ascultasera prea mult, Manson a reusit sa-i dezamageasca si pe cei care au venit special pentru el.

Un show lent, anemic, cu pauza infiorator de lungi intre melodii, fara ritm si rima, fara sustinere, fara feeling-ul ala pe care il ai cand esti al un concert misto. Manson n-a avut chef de asta, a venit, a bagat cateva piese, a plecat fericit in lumea lui. In afara de Sweet dreams cantata cu Alice Cooper (moment foarte misto, la fel si geamanul sau din concertul batranului rocker) si Beautiful People care au sunat bine, in rest ziceai ca are probleme de voce, de sunet sau ca nu i-ar strica un energizant.

Dupa vreo 3, 4 melodii se pleca in valuri. Incredibil. La nici un concert nu am vazut sa plece lumea in valuri, nici macar la concertele din cluburile bucurestene. Daca la prima melodie a trebuit sa stau pe un gard sa vad o bucata de scena, pe la jumatea concertului stateam linistita pe jos, pe astfalt, vedeam bine tot ecranul si o bucata buna din scena. De ce? Pentru ca era gol in jurul meu.

O prietena, fana Manson, plangea de nervi ca o data vine el in Romania si suna in felul asta. Finalul a fost brusc, fara bis, fara ca nimeni sa ceara bis-ul, cand au aparut oamenii de la tehnic pe scena, cei ramasi au plecat brusc, fara comentarii. De fapt cu o gramada de comentarii in drumul spre iesire, pe care nu le pot chiar reproduce aici. Imi pare rau, dar cred ca Manson pur si simplu n-a avut chef sa cante, in alte conditii sunt sigura ca show-ul ar fi fost absolut demential. :)

Partea haioasa e ca la poarta erau o gramada de parinti care-si asteptau copiii. :)

All in all, ne-a placut la nebunie B'estivalul si mai vrem!!! Mai vrem, mai vrem!